Originea maşinii frigorifice este legată de descoperirea principiilor refrigerării în anul 1748 de către cercetătorul scoţian William Cullen de la Universitatea din Glasgow şi culminează în anul 1913 cu producerea primului frigider casnic comercial, numit Domelre, ce costa imensa sumă de 900$.
Anterior acestei invenţii, omul trebuia să se bazeze pe natură şi ingeniozitate pentru răcirea şi păstrarea alimentelor. Grecii şi romanii din antichitate cărau zăpadă şi gheaţă de pe vîrfurile munţilor până în casele lor. Pe atunci, era considerată un lux deosebit posesia unei pivniţe de gheaţă: o groapă săpată în pământ, căptuşită cu butuci de lemn, izolată cu straturi groase de paie şi umplută cu zăpadă bătută. Zăpada astfel comprimată se transforma într-un bloc de gheaţă, ce se păstra astfel timp de mai multe luni şi furniza o cameră frigorifică celor ce-şi puteau permite o astfel de instalaţie.
În climatul temperat şi uscat, mai ales în anumite zone din India şi din Egipt, gheaţa putea fi obţinută prin intermediul unui fenomen natural. În apropierea asfinţitului, pe un pat de paie uscate erau aşezate tăvi întinse din lut ce conţineau o cantitate mică de apă. Evaporarea rapidă de pe suprafaţa apei şi de pe zonele umede ale tăvii (datorită uscăciunii aerului) se combina cu scăderea de temperatură din timpul nopţii, îngheţând apa, deşi temperatura mediului ambiant nu se apropia nici pe departe de punctul de îngheţ al apei. Uneori, se forma doar o pojghiţă subţire de gheaţă pe suprafaţa apei din tăvi, dar dacă existau condiţii favorabile de umezeală scăzută a aerului şi de răcire a atmosferei, apa se transforma într-un bloc de gheaţă.
Răcirea artificială a fost descoperită de WilHam Cullen, care, făcând diferite experimente cu alcool etilic, a evaporat o cantitate de alcool într-un vid parţial, inventând astfel răcirea gazoasă. Metoda lui Cullen a fost îmbunătăţită de mai mulţi inventatori, iar în anul 1834 Jacob Perkins a brevetat un frigider ce folosea un compresor şi un sistem închis ce conţinea un lichid volatil, deşi nu şi-a comercializat niciodată invenţia. Un medic american pe nume John Gorrie a construit propria maşină frigorifică pentru a dispune de gheaţă şi de aer rece în spitalul său din Apalachicola, Florida.
În perioada interbelică, companii ca Frigidaire, Kelvinator şi General Electric au transformat frigiderele într-un obiect de uz casnic de maximă necesitate.